MANIFESTĂRI CULTURALE

Manifestări culturale, studii şi comunicări ştiinţifice, prelegeri, expuneri, conferinţe, lansări, recitaluri literare, muzicale şi spectacole  în ţară şi în străinătate au fost susţinute  la:

 ACADEMIA ROMÂNĂ – Bucureşti (1973, 1974), Filialele Academiei Române din  Iaşi şi Rădăuţi, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi  şi Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Universitatea de Excelenţă din Konstanz (Germania, 2009, 2010), Universitatea de vară Gălăneşti-Rădăuţi (periodic), Universitatea din Cernăuţi, Universitatea din  Krakowya (Polonia, 1992), Universitatea „George Bacovia” Bacău, Societatea Academică România jună – Predeal, Varna (Bulgaria), Sybenik (Yugoslavia), California (S.U.A., 1995), New York – Institutul român de teologie şi spiritualitate ortodoxă, Cenaclul “Mihai Eminescu” (S.U.A, 1997, 2000, 2004 ), Marsilia – Centrul Cultural Român  şi Valette du Var (Franţa, 1999), Viena – Parohia şi Biserica română şi Micromuzeul Eminescu (Austria, 1999), Edmonton,  Calgary (la Asociaţia Scriitorilor Canadieni)  şi Boian (Alberta, Canada, 2000, 2004, 2009),  Montréal (Canada, 2004); Centrul Cultural din Konstanz, (Germania 2002, 2004, 2007, 2008), Zilele culturale germano-române, Bodesee- Konstanz – Germania, 2005, Stuttgart 2007, Casa Pogor, Palatul Culturii,  Biblioteca “Gh.Asachi”, Muzeul “M. Eminescu”- Iaşi, Biblioteca Naţională a României – Bucureşti, Sala ARCUB-Bucuresti, Bibliotecile din Suceava, Botoşani, Rădăuţi, Oradea, Bălţi, Cernăuţi, Chişinău, Zilele „Mihai Eminescu”: Ipoteşti, Botoşani (anual din 1972, numărându-se printre fondatori); diferite locaţii din: Bucureşti, Iaşi, Suceava, Dorohoi, Vatra Dornei, Câmpulung Bucovina, Siret, Paşcani, Timişoara, Braşov, Mizil, Putna, Târgu-Jiu, Bacău, Vaslui, Dumbrăveni, Curtea de Arges, Focşani (Zilele Duiliu Zamfirescu), Ploieşti – Bucureşti (Zilele Nichita Stănescu), Gura Humorului, Beiuş, Târgovişte (Crizantema de aur), Cernăuţi, Chişinău (inaugurarea seriei de prelecţiuni a Centrului Academic Internaţional Mihai Eminescu),  Întâlnirea Scriitorilor Români din Întreaga Lume (Neptun, 2004) precum şi în numeroase alte instituţii culturale şi şcolare. 

OPINII  ALE  PARTICIPANŢILOR:

•        Lucian Hetco scrie în articolul său Sub semnul florilor de tei, apărut cu prilejul  lansării CD-ului Din dor de Eminescu  la 23 iunie 2007 în deschiderea Zilelor Culturale Române la Stuttgart, Germania, în revista online AGERO, Stuttgart, Germania: (http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA- AGERO/CULTURA/Sub%20semnul%20florilor%20de%20tei%20- %20Cenaclul%20al%20X-lea%20al%20Agero%20la%20Stuttgart.htm ) :

         „Prestaţia doamnei Lucia Olaru Nenati a fost, de fapt, una foarte complexă, un adevărat “one-woman show” în care s-au împletit multe modalităţi de expresie, toate susţinute la cel mai înalt nivel, respectiv: discursul oratoric de clasă, vehicularea unei bogăţii de informaţii şi idei mai puţin sau de loc cunoscute, într-un stil deopotrivă academic, dar şi accesibil oricărui auditoriu, presărat cu spirituale vorbe de duh, expresia poetică originală proprie, transpusă prin intermediul unei arte actoriceşti fără fisură, interpretarea muzicală produsă în mod neobişnuit chiar şi fără suportul orchestral utilizat de regulă de alţi cântăreţi (atunci când nu fac chiar playback!), prezentarea unor cântece în compoziţie proprie ş.a. Acest spectacol a fost aşadar unul de o factură unică sau, în orice caz, foarte neobişnuită, căci e greu de invocat alte exemple în care cineva întruneşte în faţa publicului într-un mod atât de spontan şi flexibil atâtea identităţi: cea de orator, poet, actor, profesor, muzeograf, avocat, predicator, cântăreţ, compozitor, regizor ş.a (…) Şi toate acestea au fost concentrate laolaltă într-un singur scop atins cu brio: demonstrarea valorii universale dăinuitoare a lui Eminescu şi implicit, a culturii române.  Spectacolul cultural oferit de doamna dr. Lucia Olaru Nenati, a fost atât de intens, bine structurat şi impecabil interpretat, încât publicul a ovaţionat minute în şir prezenţa scenică, superba voce şi calitatea expunerii şi informaţiei oferite cu atâta smerenie, profesionalism şi tandreţe”.

•           În articolul intitulat “În premieră la New York  –  Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii şi Cântecele lui Eminescu”  din  Meridianul Romanesc (New York) din 18 noiembrie 2000, George Roşianu, directorul acestei publicaţii, consemnează:

       ”Cenaclul literar“ Mihai Eminescu” din New York a organizat, duminică 5 noiembrie a.c, (…) în sala socială a bisericii ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Astoria, o întîlnire cu membrii comunităţii româneşti din New York, în vederea lansării cărţii şi casetei muzicale a poetei, scriitoarei şi ziaristei Lucia Olaru Nenati din Botoşani.(…), care  s-a întîlnit cu nenumăraţii ei prieteni, confraţi de breaslă şi, nu în ultimul rînd, cu dragii ei cititori care-i urmăresc de mulţi ani activitatea literară în paginile revistei “Lumină Lină” care apare la New York. După slujba duminicală (…), preotul paroh  Theodor Damian  a venit în mijlocul audienţei din sala socială a bisericii pentru a prezenta celor ce ocupaseră sala pînă la refuz, pe invitata cenaclului literar “Mihai Eminescu”.(…) Preotul doctor Theodor Damian a făcut cunoscut audienţei faptul că dna prof. dr. Mihaela Albu, titulara catedrei  de limba română  “Nicolae Iorga” de la Columbia University din New York, va face o amplă trecere în revistă a personalităţii literare a Luciei Olaru Nenati. Conferenţiara Mihaela Albu  a relatat cu lux de amănunte date (…) cu privire la activitatea literară desfăşurată de prolifica scriitoare, poetă, ziaristă şi interpretă muzicală Lucia Olaru Nenati. Regret că spaţiul nu-mi permite să redau în totalitate şi nici măcar parţial, numele cărţilor publicate, eseurilor, poeziilor, antologiilor, monografiilor, cărţilor pentru copii, pieselor de teatru şi bineînţeles, meritatele distincţii şi premii literare cu care a fost răsplătită de forurile competente lucrările multilateralei  Lucia Olaru Nenati (…).  Evenimentul serii literare de la cenaclul “Mihai Eminescu” s-a bucurat din plin şi de participarea criticului şi istoricului literar M. N.Rusu, care luînd cuvîntul, a spus: ”prezentarea colegei mele Lucia Olaru Nenati în faţa dvs, are o dublă semnificaţie. Este pentru prima dată cînd un intelectual român vine din România în America pentru a lansa o carte însoţită de o casetă muzicală. În al doilea rînd,  este pentru prima oară cînd o carte şi o casetă despre Eminescu sunt prezentate prin interpretarea de către autoare a melodiilor cîntate şi ascultate de Eminescu” (…). Programul cultural s-a încheiat cu două cîntece eminesciene: Doină şi Rugăciune, intepretate, cu talentul muzical pe care l-am prezentat mai sus, de poeta Lucia Olaru Nenati, care a smuls nenumărate aplauze. A fost o seară plăcută care va rămîne multă vreme în inimile celor care au participat la acest eveniment.“
 
•       În ziarul Romanian Journal din 6 decembrie 2000, ca şi în Lumină Lină nr. An V/ Nr. 4, Oct/ Dec. 2000 (New York), prof. univ. dr. Mihaela Albu, în articolul: Cultura – Noi evenimente culturale în  anul Eminescu scrie:

 “La Cenaclul  Mihai Eminescu (…) un “ eveniment cultural deosebit l-a constituit lansarea volumului: Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii de Lucia Olaru Nenati (Editura Geea, 2000), precum şi a casetei cu cîntecele vechi din “repertoriul” atestat sau reconstituit al poetului. (…) Lucia Olaru Nenati, scriitoare, jurnalistă, dar şi cercetător şi propagator neobosit al personalităţii eminesciene, fostă muzeograf la Ipoteşti pentru o perioadă, a prezentat roadele noii sale cercetări: o carte referitoare la dragostea lui Mihai Eminescu pentru un domeniu mai puţin cunoscut din aria atît de vastă a preocupărilor sale – muzica. Ineditul intreprinderii este dat în primul rînd de prezentarea locului pe care muzica l-a jucat în viaţa poetului. (…). Autoarea încearcă o epuizare a subiectului ales, cercetînd astfel, în primul rînd, natura muzicală a versului eminescian şi demonstrînd apoi profunda natură muzicală a omului Mihai Eminescu. (…). Cercetînd numeroase documente, autoarea se serveşte în demonstraţie şi de opera propriu – zisă a poetului sau de manuscrise şi scrisori (…). Un capitol special dedică autoarea preocupărilor asidue ale poetului pentru culegerea şi cunoşterea folclorului nostru (…).  Cercetările autoarei merg deopotrivă pe documentele epocii dar şi pe manuscrisele eminesciene (…).  Lucia Olaru Nenati stabileşte muzica unora din poeziile culese de Eminescu însuşi, prin comparaţia pe care o face între cele două culegeri – cea a lui Voevidca şi manuscrisele eminesciene. Astfel, autoarea studiului reconstitue o parte din repertoriul de interpret al poetului, înregistrînd ea însăşi pe caseta care însoţeşte cartea o parte din aceste cîntece. (…) dar pentru a-şi argumenta aprecierile şi a le conferi greutate, autoarea se serveşte şi de rezultatele altor cercetători în materie, de felul lui Iosif Sava sau Viorel Cosma, (…) Zoe Dumitrescu Buşulenga. (…) Prin cercetarea exhaustivă şi a acestei laturi a preocupărilor lui Mihai Eminescu, Lucia Olaru Nenati propune cititorului român o lucrare inedită şi necesară pentru cultura română.
 
•        Participant la manifestarea culturală de la Edmonton (Canada), scriitorul Constantin Clisu, redactorul  şef-adjunct al revistei Cuvîntul Adevărului – The Word of Truth  (Edmonton), scrie în această revistă  (Vol.II, No. 3-4, 2000), dar şi în  Păreri Tutovene, Bârlad, nr. 527, din 3-5 decembrie 2000, în articolul intitulat: Scrisoare din America – Lucia Olaru Nenati – Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii:

          ”Venind ca o vestală la altarul de închinăciune al Luceafărului, doamna Lucia Olaru Nenati aduce prin volumul: Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii (Ed. Geea, 2000), noi mărturii pentru întreţinerea focului sacru al creaţiei celui mai mare poet român din toate timpurile. Autoarea trăind, studiind şi respirînd aerul ozonat de poezie al frumoasei şi dulcei Bucovine, fiind ani la rînd şi custode la Casa Memorială a poetului de la Ipoteşti, a sondat şi un teritoriu neexplorat încă: acela al preocupărilor muzicale ale marelui poet. Doamna Nenati a pus în evidenţă în volumul de faţă  dragostea lui Eminescu pentru muzică, de culegător neobosit al folclorului muzical, şi nu numai, de interpret inegalabil al unor cîntece populare predilecte. Încărcîndu-şi reactorul sentimental cu studii aprofundate asupra subiectului abordat, argumentînd cu date şi nume fiecare afirmaţie, demersul său devine o valoroasă contribuţie la studiul operei eminesciene. (…). Citîndu-l pe Platon, autoarea sintetizează demersul întregului volum: numai poetul, precum sufletele desăvîrşite din mitul platonician, poate străbate bolta lumii şi privi tainele zeilor. Multe din reflecţiile, referirile la preocupările muzicale ale lui Eminescu, cuprinse în volum, ar fi meritat înserate în materialul de faţă, mai ales că “o asemenea lucrare nu avem în cultura română”, cum spune un alt mare eminescolog, D. Vatamaniuc; spaţiul însă nu ne-a îngăduit o extensie. Cartea însă rămîne un omagiu adus în anul 2000, Anul Eminescu, în care s-au semnalat numeroase evenimente culturale, unul dintre acestea, semnalat şi semnat de o sensibilă poetă din spaţiul dulce al Bucovinei, doamna Lucia Olaru Nenati.“

• În articolul intitulat  Eveniment cultural la Edmonton,  publicat în Cuvîntul Adevărului –The Word of Truth, (Vol.III, no. 3-4, 2000, Edmonton, Alberta, Canada), pr. George Bâzgan, scrie:

      “Ziua de 10 septembrie 2000 va rămîne înscrisă în istoria comunităţii române din Edmonton ca o zi de înălţare sufletească şi comuniune cu Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Evenimentul a fost prilejuit de prezenţa în mijlocul nostru a Luciei Olaru Nenati, colaboratoare la revista noastră şi personalitate cunoscută în literatura română contemporană. Avînd în vedere faptul că scriitoarea şi poeta Olaru Nenati s-a născut în Bucovina, am considerat potrivit ca vizita să înceapă de fapt la Boian, sat situat la 120 km nord-este de Edmonton, locul încărcat de istorie şi spiritualitate ortodoxă românească, unde au descălicat pionierii români din Boian-Bucovina, în urmă cu peste o sută de ani.(…) La muzeul pionierilor am trăit în continuare momente emoţinante de identificare cu viaţa şi sacrificiile descălecătorilor  bucovineni. Aici, Lucia Olaru Nenati a scris în cartea de vizită a muzeului şi a depus pe masă un exemplar al cărţii sale prospăt apărută (Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii) spunînd: “Întrucît parte din cele cuprinse în cartea aceasta au fost descoperite în colecţia învăţătorului Al. Voevidca de la Boian – Bucovina, Dumnezeu a rînduit ca primul exemplar al acestei cărţi să fie dăruit muzeului de la Boian- Alberta.(…) După Sfînta liturghie, adunaţi în sala de festivităţi a parohiei, cei prezenţi aşteptau nerăbdători evenimentul cultural care fusese anunţat. După prezentarea invitatei noastre, făcută de pr. George Bâzgan, a luat  cuvîntul Lucia Olaru Nenati, care ne-a purtat gîndul şi imaginaţia pe urmele marelui Eminescu.(…) Apoi autoarea a făcut o demonstraţie “pe viu”, interpretînd pentru mulţimea adunată cîteva din cîntecele cîntate de Eminescu însuşi. Entuziasmaţi de calitatea şezătorii literare, mulţi dintre cei prezenţi au beneficiat de întîlnirea cu autoarea şi de un autograf dăruit cu multă amabilitate de către doamna Lucia Olaru Nenati, care şi-a făcut din propagarea vieţii şi operei poetului de la Ipoteşti un apostolat personal.” 

• În articolul  La “Denii Eminesciene” Scriitoarea Lucia Olaru Nenati – moment muzical inedit”, publicat în  Cronica română, din 16-17 iunie 2001, Eugen Comarnescu scrie:

 
     “Botoşăneanca Lucia Olaru Nenati a debutat în 1975 cu volumul de poezii “Cea mai tînără Ecaterină”. De atunci a mai publicat 12 cărţi de versuri, scrieri dedicate copiilor şi proza eseistică “Serpentine”. Al paisprezecelea său volum, rod al unor serioase cercetări din perioada cît a fost muzeograf la Casa memorială Eminescu din Ipoteşti constitue o raritate. El se intitulează  Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii şi a văzut lumina tiparului în anul 2000, la Editura “Geea”. Cartea oferă un tablou panoramic asupra mărturiilor contemporanilor şi a posterităţii critice, privind interesul lui Eminescu pentru muzică. Este vorba de preocuparea serioasă a poetului naţional pentru critica muzicală. Mai mult decît atît, autoarea arată că Eminescu avea cîntece preferate, pe care obişnuia să le cînte între prieteni. Înzestrată cu talent muzical şi interpretativ, Lucia Olaru Nenati a editat şi o casetă cu două categorii de piese: cîntece din repertoriul poetului şi cîntece din colecţia sa folclorică. Poeta şi cîntăreaţa de azi, interpretează ca pe vremuri Eminescu, “Foaie verde şi-o răsură”, “Cucuruz cu frunza-n sus “, “Barbu Lăutaru“ sau “Cîte stele sunt pe cer”. Invitată, în ziua de 15 iunie, cînd îl comemorăm pe poetul naţional, de către Societatea “Astra”, unul dintre organizatorii manifestării “Denii eminesciene“, desfăşurată în Sala ARCUB din Bucureşti, Lucia Olaru Nenati a constituit o prezenţă cu totul originală. După o succintă dar sugestivă şi documentată prelegere pe tema “Eminescu şi muzica” a susţinut, vădind un autentic talent, un recital cu cîntecele de pe amintitul disc”.

• Iulia Gogălniceanu, din Calgary, Alberta, Canada, publică o corespondenţă 
           în Crai Nou, din 11 dec. 2004, Suceava, în care scrie :

       „ Ce a fost deosebit faţă de alte întruniri ale societăţii literare din Calgary!? Prezenţa, pentru prima dată într-o asemenea împrejurare, a unui scriitor român: doamna Lucia Olaru Nenati din România, poetă, scriitoare, jurnalistă. Domnia sa a citit în româneste câteva dintre  poeziile sale iar fiica sa Andreea Cervatiuc, traducătoare şi Master of Arts a Universităţii din Calgary, a citit traducerea realizată de ea cu mult har a acestor poeme. Cuplul mamă-fiică a impresionat prin profunda vibraţie complementară a  cuvântului poetic şi prin talentul de a recita  în ambele limbi, româna şi engleză. După o scurtă comunicare despre universalitatea poetului naţional român, Mihai Eminescu – pasiunea vieţii sale – (…) a urmat apoi surpriza serii:  interpretarea „live” a unei Doine româneşti, cântec aflat pe CD-ul Cântecele lui Eminescu, în care Lucia Olaru Nenati a reconstituit, în interpretare proprie,  repertoriul poetului naţional.  În acel moment, sala s-a umplut de o vibraţie puternică, vocea dsale ridicându-se şi căzând cu fiecare nouă intonaţie muzicală, cumulând energia creatoare de veacuri a sufletului românesc plin de dor şi jale.  Ca româncă, nu mi-am putut stăpâni lacrimile emoţiei  produse de evocarea prin aceasta artă a  plaiurilor natale. Acest punct artistic culminant care, din cât mi-am dat seama, a fost resimţit  ca atare de toţi cei prezenţi în sală, poeţi ori spectatori, români sau vorbitori de limbă engleză, a produs o revărsare emoţională generală, de-o intensitate de  neînchipuit, eliberată – dar şi mascată –  prin aplauze puternice si prelungite şi strigăte de „bravo” ”

• George Galan scrie într-un articol publicat în  Mesager bucovinean din oct-  dec. 2004, Bucureşti, următoarele:

      „Pe 4 noiembrie 2004 a avut loc la Montréal o Seară culturală  Eminescu, găzduită în incinta expoziţiei dedicată poetului naţional român. Protagonista serii a fost doamna Lucia Olaru Nenati, din România, poetă, scriitoare, jurnalistă, doctor în filologie, cercetător literar  ş.a..(…) Cele trei cântece interpretate life, Doina, Frunză verde a bobului şi Rugăciune, au încununat prestaţia doamnei Nenati, deopotrivă conferinţă academică, recital poetic şi muzical, aplaudată fiind la sfârşit în mod călduros de toată asistenţa care a trecut pe parcursul unei ore de la indiferenţă şi curiozitate intrigată, la entuziasm şi admiraţie călduroasă. Expresia  acestora a fost acordarea de către doamnele  Asociaţiei Femeilor Române  a Federaţiei canadiene, a unei Diplome de onoare pentru “contribuţia sa la promovarea culturii române în străinătate“ şi a titlului de membră de onoare FAR, precum şi a medaliei Crenguţa de tei aurită, din seria însemnelor Romfest. Toate aceste lucruri au ridicat temperatura afectivă a acelei seri atât de mult încât au urmat lungi discuţii, interpelări ale celor prezenţi care ţineau să-şi exprime cu toţii, fiecare personal, bucuria de-a fi participat la manifestare, admiraţia faţă de protagonistă, exprimată şi prin nenumărate poze de grup, cântece româneşti cântate împreună, într-o atmosferă de sărbătoare şi de  eveniment, nu numai artistic, dar şi personal, al fiecăruia dintre cei de faţă. Aşadar, pentru o seară, distanţa dintre Montréal şi patrie a fost anulată  cu instrumentele culturii şi artei şi cu puterea sufletului şi talentului.”

• Carmina Popescu din New York publică într-un articol apărut în revista  Lumină lină – Gracious Light, New York, oct.-dec.2004:

         „O adevărată sărbătoare a poeziei şi cântecului a avut loc la Biserica “Sfinţii apostoli Petru şi Pavel“ din New York, în duminica  din 7 noiembrie 2004, într-o comuniune a sufletului şi spiritului cu taina  divină şi puterea inefabilă a versului şi sunetului. După oficierea slujbei religioase (…) membrii comunităţii româneşti au avut deosebita plăcere de a se întâlni cu scriitoarea Lucia Olaru Nenati, în cadrul  unei manifestări culturale organizate de Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Cenaclul literar “Mihai Eminescu” din New York (…) În numele participanţilor, vorbitorul (Theodor Damian) îşi exprimă bucuria şi încântarea subliniind ocazia extraordinară de a avea un oaspete de seamă în mijlocul cenaclului literar într-o zi de sărbătoare. (…). Carmina Popescu remarcă modul exemplar al scriitoarei de-a populariza cultura românească dincolo de graniţele ţării prin consecvente articole şi poezii.(…) Discursul viu şi antrenant susţinut de Lucia Olaru Nenati va fi completat de un strălucit recital în care cuvântul ziditor  de lume devine zbor, elevaţie şi lumină în armonia tonurilor şi nuanţelor muzicale.”
          
•  Intr-un  articol din ziarul landului german  Baden-Würtenberg, Südkurier, nr. 129, din 8 iunie 2005, Germania, ziarista Cordula Küber scrie următoarele aprecieri redate mai jos în traducere din limba germană: 
           
        “În cadrul Zilelor Culturale germano-române care se desfăşoară acum pentru prima dată, ne-a fost oaspete scriitoarea Lucia Olaru Nenati care a  pus un accent important  în comunicarea ei pe scriitorul român Mihai Eminescu ce, prin operele sale a ştiut să exprime în mod deosebit acel dor specific românesc.  Ea însăşi a interpretat, fie cu acompaniament orchestral, fie à cappella, câteva cântece, unele vechi de sute de ani. Modul în care au fost interpretate aceste cântece  a produs mai mult decât admiraţie la publicul prezent, cu preponderenţă român. Şi dacă este adevărat că folclorul, aşa cum afirma dna Nenati, este o modalitate de  exprimare a emoţiilor, acest fapt a avut o exemplificare concretă în cazul spectatorilor ce înţelegeau limba româna, dar nu numai. Iar pentru ceilalţi ideile de bază ale cântecelor şi poeziilor au fost traduse în limba germană de către Antonia Olaru, preşedinta Societăţii germano-române “Bodensee”. Toată admiraţia pentru expresivitatea melancolică a interpretării cântecelor! 

• Sub semnătura ziaristei  Dorina Balan, Jurnalul de dimineaţă, nr.1450, 18 ian. 2005, Botoşani publică următoarele:
 
      “Peste 400 de români din Ucraina s-au strâns la Cernăuţi, sâmbătă, 15 ianuarie 2005, în sala Palatului central orăşenesc pentru a comemora împreună cu scriitoarea Lucia Olaru Nenati 155 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu..(..) Invitata Consulatului general al României la Cernăuţi a susţinut un recital maraton  timp de peste două ore, un spectacol inedit cuprinzând momente artistice  îmbinate în mod meşteşugit cu aspecte concrete din viaţa marelui poet şi a lucrurilor care au avut legătură cu existenţa lui Eminescu. Împătimita cercetătoare a lui Eminescu  a oferit publicului un advărat recital de poezie şi muzică (…) interpretînd live din cântecele adunate din popor, cântece străvechi iubite ştiute şi cântate odinioară şi de Eminescu. “În după amiaza aceasta  am asistat împreună la un adevărat tur de forţă pe care un om, singur pe scenă, a putut să-l facă pentru a ne face pe noi mai buni, mai curaţi şi poate mai luminaţi decât suntem” a spus Romeo Săndulescu, Consulul general al României la Cernăuţi la încheierea spectacolului, iar cei 400 de români au aplaudat minute în şir spectacolul Luciei Olaru Nenati.”

• In ziarul, Zorile Bucovinei nr. 6 din 22 ian. 2005, din Cernăuţi, Maria Toacă scrie următoarele:

“Pe doamna Lucia Olaru Nenati, deşi o ştiu doar de acum, cred că este şi azi aşa cum a fost când nu avea decât titlul de muzeograf la Casa memorială   Mihai  Eminescu” din Ipoteşti, iremediabilă trăitoare în mitul  eminescian, oricând dispusă să se avânte, să se aventureze, să se consacre până la sacrificiu pentru   imortalizarea Poetului într-o lume tot mai depărtată de valorile înalte ale spiritului. Or, pe acest drum sau  mergi până la capăt sau nici nu te porneşti.
 (…) Într-o amplă comunicare, dna Elena Tărâţeanu, directoarea Muzeului “Mihai Eminescu”, a schiţat în culori calde şi elogioase portretul invitatei,  punându-i în lumină  calităţile de muzeograf  şi eminescolog, aptitudinile artistice, dar mai cu  seamă energia care îi dă puteri să poarte pe meridianele   globului “muzica poeziei” şi “poezia muzicii” Poetului nepereche. A fost o revelaţie să ascultăm (…) melodii pe care le-a iubit şi le-a cântat Mihai   Eminescu. Ne-a răscolit până la lacrimi cu o veche doină demonstrând că temeritatea de-a urca în sferele muzicii îi este înnobilată de un veritabil  talent interpretativ. La multele bucurii adunate în peregrinările sale prin universul eminescian se adaugă şi recunoştinţa românilor cernăuţeni  prezenţi la impresionanta lecţie de literatură şi viaţă, consideraţie exprimată în cuvinte alese de Consulul general al României,  prof.  Romeo Săndulescu, care i-a înmânat diploma de excelenţă a  Consulatului.”